miercuri, 29 octombrie 2014

Eu ies la vot

Pentru mine, politica e un domeniu atât de murdar și de dezgustător, încât încerc, pe cât posibil, să mă țin departe. Nu fac politică, nu discut politică, dar aud și ascult și, într-o mai mică sau mai mare măsură, mă interesează, pentru că e vorba și de noi, în toată povestea asta.

România de astăzi și din ultimii 20 și ceva de ani, a fost țara nimănui. A fost, uneori, țara lui Andrei și a Roșiei Montana, țara lui Hagi și acum țara Simonei, însă dincolo de episoadele astea de patriotism, România a fost țara pe care mulți au lăsat-o în urmă, dezamăgiți, doar pentru a avea la ce să se întoarcă, în vacanțe sau de sărbători. Aud, odată la 4/5 ani, același lucru: "Nu ies la vot, pentru ce? Toți sunt o apă și-un pământ. Nici n-are sens să mă deranjez." Nu, eu nu o să vin să vă povestesc cum niște oameni au murit la Revoluție pentru ca noi să putem vota, n-o să vă spun că e de datoria noastră să facem asta, n-o să vă îndemn să ieșiți la vot, doar pentru că ăsta, în lungul șir de lucruri pe care trebuie să le faceți, e doar unul dintre ele.

Nu știu voi ce veți face, însă eu știu sigur că ies la vot. Cred cu tărie că, decât să ne facem grupuri pe Facebook în care, declarativ, să emigrăm din România dacă iese Ponta președinte, mai bine ne mobilizăm în încercarea de a face ceva concret pentru țara asta. Dezamăgiți sau nu, ar trebui să ieșim, cu toții, la vot. Scârbiți de lumea în care trăim așa cum ne dictează alții, apăsați de griji și nevoi, putem să facem măcar atâta pentru noi.

Eu ies la vot, pentru că, și dacă voi alege vreodată să plec din România, vreau să știu că voi avea motive să mă întorc. Ies la vot, pentru că nu vreau ca alții să-mi decidă soarta. Ies la vot, pentru că ăsta e momentul în care putem, fiecare dintre noi, să facem ceva concret pentru țara asta. Ies la vot, pentru că vreau să cred că încă există șansa de a trăi cu deminitate în țara asta.

Vom vota, poate, mulți dintre noi, răul cel mai mic. E deja o tradiție a democrației românești, votul ăsta negativ. N-am fost în stare până acum, în toții anii ăștia, să dăm un candidat pe care să-l votăm din convingere și nu prin eliminarea celorlalte opțiuni. Chiar și așa, vreau să cred că tot e mai bine să ieșim la vot și să votăm împotrivă, decât să nu ieșim deloc.

A nu ieși la vot acum e ca și cum ți-ai abandona părinții bolnavi și neputincioși, doar pentru că ți-e greu să îi îngrijești, pentru că ești scârbit de ei și pentru că știi că oricum, într-o bună zi, tot se vor prăpădi. Bună sau rea, țara asta e, încă, a noastră. Să n-o lăsăm bolnavă și oloagă, pe un pat șubred de azil. Să o ținem acasă și să-i mângâiem obrajii obosiți, poate se pune pe picioare.

sursa foto


Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu