Ce patesti cand faci afaceri in familie

A trecut deja o saptamana de la ultima postare pe blog. Stiu ca mi-ati simtit lipsa si uneori v-a fost greu sa incepeti ziua fara sa ma cititi si ca n-ati putut dormi noaptea fara sa aveti vreo veste din partea mea. Imi pare sincer rau ca v-am stricat toata saptamana asta, dar promit sa ma revansez cumva.
Motivul pentru care n-am scris e ca nu prea am avut pe ce. Relatia deschisa pe care o aveam cu laptop-ul meu s-a terminat dupa ce am deconspirat toata povestea public, iar laptop-ul lui Mircea... ei bine, e al lui Mircea.

Serile trecute ma rugam de el sa ma lase pe mine la calculator. Vedeam in ochii lui ca ar avea si el de lucru si ca nu prea e ok situatia asta in care suntem deja de ceva vreme. In incercarea de a-l convinge sa ma lase sa-mi exprim intreaga creativitate care ma loveste in cele mai nepotrivite momente (cand sunt in oras si nu pot sa scriu, cand suntem iesiti cu prietenii sau seara, cand pun capul pe perna), i-am facut o promisiune. Cand voi fi celebra si sutele de fani ma vor urmari si ma vor haitui pentru un autograf, il voi lasa pe el sa le dea in locul meu. Asta a fost momentul in care mi-am vandut sufletul ca sa pot scrie linistita. Momentul ala in care trebuie sa alegi intre a face ce iti place si a fi celebru... Speram sa nu ajung niciodata in punctul asta. Si cand te gandesti ca scriu doar de cateva luni... Asa patesti cand faci afaceri in familie.

Asa ca, dragii mei, trebuie sa stiti: Nu semnez autografe! Dar Mircea o va face in locul meu. Bine ca nu m-am gandit sa ii propun sa-mpartim profitul! Cine stie unde-am fi ajuns...